Actualitate

Zi istorică pentru Lugoj: 167 de ani de la momentul în care lugojenii au hotărât „înarmarea imediată a poporului”

Zi istorică pentru Lugoj: 167 de ani de la momentul în care lugojenii au hotărât „înarmarea imediată a poporului”

Autoliv

Viața politică a secolului al XIX-lea a fost dominată de ideea de reformă a țărilor române, revoltele și conjurațiile din prima jumătate a secolului culminând cu revoluția pașoptistă, declanșată sub influența celor din Europa de vest. O dorință de înnoire s-a manifestat tot mai ales după 1840, când tinerii intelectuali își făceau tot mai cunoscute ideile de democratizare ale societății, în funcție de particularitățile regiunilor locuite de români.

Cea mai reprezentativă figură a revoluționarilor bănățeni a fost Eftimie Murgu (1805-1870), un adept al unirii politice a românilor în granițele vechii Dacii dar, într-un anume moment, și al unei revoluții comune româno-maghiare prin care să se obțină emanciparea politică și bisericească a Banatului.

Cine a fost Eftimie Murgu?

S-a născut în 1805 la Rudăria dar când avea zece ani, familia s-a mutat la Caransebeș, atunci când tatăl său, ofițer în armata imperială, a fost mutat în regimentul de graniță din micul orășel cărășean. A făcut studii de drept și filosofie la universitatea din Pesta și la cea din Szeged și s-a impus în viața publică cu lucrări polemice asupra originii și limbii poporului român, răspunzând lui Sava Tököly, care contesta autenticitatea limbii și a poporului român. A fost profesor la Academia Mihăileană din Iași și la colegiul Sf. Sava din București, unde Nicolae Bălcescu avea să fie elevul, iar mai apoi, alături de C.A. Rosetti, prietenul de idei al lui Eftimie Murgu.

Printre apropiații cărturarului bănățean s-au numărat, de asemenea, Mitiță Filipescu și prof. Jean A. Vaillant, membri ai societății secrete care a inițiat complotul revoluționar de la 1840, anticipând revoluția pașoptistă din Țara Românească. După descoperirea acestuia, Murgu și Vaillant au fost expulzați, fără drept de a se mai întoarce vreodată în Țara Românească. A fost anchetat pentru participarea la complot și arestat de tribunalul regimentului grăniceresc din Caransebeș.

După eliberarea din închisoare s-a stabilit la Lugoj, centru al românilor bănățeni unde, de la bun început, s-a arătat foarte nemulțumit de abuzurile funcționarilor comitatensi ai Ungariei. Acțiunile sale pro-românești s-au extins în tot Banatul, iar proiectul de rupere a acestuia de Ungaria și de unire cu celelalte provincii românești a nemulțumit profund autoritățile. În 1845 Murgu este denunţat chiar de către preotul Ioan Blidariu din Gavojdia, cu acuzaţia că agită spiritele româneşti împotriva ungurilor şi împotriva integrităţii statului. Ca urmare este condamnat la 4 ani de închisoare, astfel că ziua revoluţiei ungare din 15 martie 1848 îl găseşte pe Murgu în închisoarea din Buda. Împreună cu alţi condamnaţi politic este şi el eliberat. Se reîntoarce imediat la Lugoj şi regrupează în jurul lui forţele proromâneşti din Banat. Revoluţionarii lui Kossuth nu se împotrivesc mişcării lui Murgu, întrucât ea era îndreptată împotriva sârbilor, ceea ce putea fi şi în interesul lor.

La alegerile care au avut loc în 1848, Eftimie Murgu a fost ales deputat în trei circumscripţii deodată: Lugoj, Oraviţa şi Făget, însă când s-a făcut validarea a optat pentru mandatul de Lugoj. Intrat în parlamentul lui Kossuth, s-a remarcat ca foarte bun orator (maghiara sa era extrem de aleasă) şi a luat chiar parte la şedinţa Consiliului de Miniştri din 13 aprilie 1849. Guvernul maghiar provizoriu i-a încredinţat misiunea de a-i împăca pe românii ardeleni.

Marea Adunare Națională de la Lugoj

În iunie 1848, Eftimie Murgu, cu autorizaţia guvernului maghiar, convoacă o mare adunare naţională la Lugoj, votându-se o rezoluție în opt puncte, multe dintre ele comune cu revendicările formulate în „petiția națională” adoptată de revoluționarii ardeleni la adunarea de la Blaj din luna mai. Principalele cereri vizau participarea românilor la viața publică, introducerea limbii române în administrație și justiție și despărțirea bisericii ortodoxe române de cea sârbă, căreia îi era subordonată. Au fost invitați ardeleni dar și moldoveni, printre care Manolache Costache Epureanu, Alecu Russo sau Lascăr Rosetti. Adunarea a hotărât înarmarea imediată a poporului și numirea lui Eftimie Murgu mare căpitan al armatei populare a Banatului, înființarea armatei revoluționare fiind dorită de Murgu mai ales pentru a-i ajuta pe revoluționarii din Țara Românescă și Moldova.

După înăbuşirea revoluţiei şi capitularea de la Şiria, tribunalul militar austriac, Murgu a fost arestat la 1 septembrie 1849 şi condamnat la moarte prin spânzurătoare. Prin sentinţa din 7 octombrie 1851, pedeapsa i-a fost comutată la 4 ani de închisoare şi confiscarea bunurilor. La proces Murgu a refuzat să se apere, invocând faptul că „nu este supus al ţării ungureşti”. Eliberat în 1853, s-a retras din viaţa politică. A mai trăit o perioadă la Vaţ, apoi s-a refugiat în Vechiul Regat. S-a reîntors în Ungaria abia după reinstaurarea sistemului constituţional, dar lugojenii nu l-au mai primit la fel de bine, astfel că s-a stabilit la Budapesta.

Totuşi, în 1861 a fost ales din nou deputat în Dieta de la Budapesta pentru circumscripţia Stamora-Moraviţa, alături de Vincenţiu Babeş şi de Aloisiu Vlad, vechiul său camarad de la 1848. S-a stins din viaţă la Budapesta, în data de 8 mai 1870 şi înmormântat în cimitirul Rerepesy. Osemintele sale au fost aduse în ţară în 1932 şi reînhumate în cimitirul de la Lugoj.

Clic pentru a adăuga un comentariu

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe în Actualitate

Primii doi romi implicaţi în ultimele incidente de la Lugoj au fost arestaţi. Nu sunt cei care au tras cu arma

Banatenii22 august 2017

Accident mortal pe autostrada Timișoara – Arad. Cum s-a petrecut tragedia în care au murit doi șoferi de TIR

Banatenii22 august 2017

Cine îi poate opri pe romii care trag cu pistoale pe străzile Lugojului. Încă un conflict armat şi niciun arestat

Banatenii22 august 2017

Decizie „bombă” în dosarul procurorului DNA care a cerut închisoare pentru Ostaficiuc, Ciuhandu, Cojocari și alți „grei” din Timișoara

Banatenii18 august 2017

Şeful clanului de romi acuzat că a cerut taxă de protecţie neagă implicarea în conflictul armat de la Lugoj

Banatenii18 august 2017

Focuri de armă pe o stradă din Lugoj. Din nou romii sunt protagoniştii scandalului

Banatenii18 august 2017

Clanurile ţigăneşti au început să se încaiere şi la Timişoara, după ce toată vara Lugojul a fost “teatru de război”

Banatenii17 august 2017

Un fost militar din Craiova, condamnat la Timișoara pentru uciderea iubitei cu 23 de ani mai în vârstă

Banatenii17 august 2017

VIDEO Imagini spectaculoase de pe traseul autostrăzii aflate în construcție, în zona Lugoj-Deva

Banatenii17 august 2017

VIDEO Primăria Lugoj a instalat camere să-i prindă pe cei care aruncă gunoaie, însă i-a filmat pe cei care se “iubesc în boscheți”

Banatenii16 august 2017

Aeroportul Internaţional Timişoara sărbătoreşte pasagerul 1.000.000

Banatenii16 august 2017

Boala care face ravagii vara. Câte cazuri au fost descoperite în Timiș

Banatenii14 august 2017