Cultură

Pompierii lugojeni au împlinit 143 de ani de existență!

Pompierii lugojeni au împlinit 143 de ani de existență!

Autoliv

 

          În pofida măsurilor preconizate de autoritățile locale la scurt timp după încendiile din vara anului 1842, când o treime din Lugoj a ars (organizarea unor patrule polițienești, sistematizarea ulițelor târgului, imobilele noi sa fie construite din materiale durabile etc.), nimic nu s-a schimbat. Singurul ajutor oferit lugojenilor în fața situațiilor extreme de foc sau inundații a venit din partea trupelor din Cazarma de Artilerie de pe Str. Caransebeșului, care prin intervențiile lor  au salvat multe gospodării. După modelele corpurilor de pompieri existente în orașele germane din secolul al XVIII-lea se încropește la Lipova în 1867 prima reuniune de pompieri voluntari din Banat, urmată de asociații similare înființate în Timișoara (cartierul Fabric 1868), Oravița (1870), Lugoj (1873), Caransebeș (1874) etc.

         Ca urmare a incendiului izbucnit în ultima zi de carnaval din luna februarie 1873, în urma căruia gospodăria familie Bayer din Str. Bisericii (Str. Bucegi) a fost mistuită de flăcari împreună cu toate animalele (3 vaci, 5 cai și orătănii), un grup de lugojeni conduși de avocatul Ștefan Putnik hotarăsc înființarea unui corp de pompieri voluntari. În sedința constituantă, desfășurată în 22 feb.1873, este ales un comitet format din 25 de cetățeni, grup la care s-au alăturat încă 83 proprietari de case din Lugoj. După aprobarea statutelor de către Ministerul de Interne, în fruntea „Reuniunii Pompierilor voluntari din Lugoj“, a fost ales președinte – în sedința oficială desfășurată pe 12 oct.1874, ora 4, în sala Hotelului “Regele Ungariei” – avocatul Ștefan Putnik.

          Începuturile au fost grele, banii pentru uniforme și rechizite au fost strânși din colecte de la balurile pompierilor, primăria contribuind și ea cu o sumă modică. Limitați de ustensilele rudimentare de care s-au folosit timp de 4 decenii, pompierilor voluntari lugojeni au ținut piept incendiilor datorită antrenamentelor care le-au oferit o condiție fizică execelentă. Nu e de mirare că primii comandanți ai reuniunii, Nicolae Schiessler (1873-1884) și Iosif Holzmann (1884-1905) au pus accentul pe disciplină și exerciții fizice. Pâna în 1917, când a fost cumpărată prima pompă motorică „Union“, au fost folosite căruțele de stropit străzile cu butoaie de lemn (mai 1874),trase de cai și acționate prin pompe de brațe. Turnul catedralei greco-catolice a fost utilizat din 1875 ca punct de observație și semnalizare a incendiilor. Reuniunea a fost implicată social prin participarea membrilor ei la diverse evenimente culturale (fanfara înfiintată în 1874 și condusă de maestrul Pospischill) și religioase (clasica paradă de sărbatoarea Sf. Ștefan – 20 aug.)

          Ascensiunea administrativă a Lugojului, recunoscut oraș cu magistratură rănduită în 1889, contribuie la sporirea interesului din partea primăriei care încearcă să impună norme de prevenire a incendiilor și intervențiii rapide în cazurile de foc. Vulnerabilitatea orașului este bine oglindită într-o statistică realizată la începutul sec. XX (16.125 locuitori în 1900): din cele 2219 de case, 491 au fost din lemn, 229 din văiugă, 169 din piatră, doar 1330 fiind de cărămidă. Cu țigle au fost acoperite doar 795, restul utilizând șindrilă (1347) și trestie (77).

          Având sprijinul primarului în funcție (din 1889 datează tradiția ca acesta să fie ales președinte de onoare al asociației), corpul pompierilor din Lugoj se dezvoltă treptat. În 1906 primarul Marsovszky aprobă organizarea unei echipe permanente de pompieri profesioniști compusă din 6 oameni remunerați de consiliul local. Misiunea lor a fost să întrețină ustensilele, să dea alarma și să intervină de urgență la stingerea focului până la sosirea voluntarilor. După obținerea aprobărilor de rigoare, în 1908 este introdus serviciul de salvare, prevăzut din 1910 cu o trasură specială.

         Vechea remiză de pompieri din Str. Fagetului este înlocuită în 1911 cu cazarmă proiectată și construită de meșterul constructor Johann Pongracz. Pompierii vor depune o activitate de salvare meritorie în timpul inundațiilor din 1912, în cazarmă găsindu-și adăpost 300 de sinistrați. Odată cu profesionalizarea pompierilor lugojeni (introducerea examenului pentru gradul de subofițer, instructorul Ștefan Holzmann absolvind în 1897 un asemenea curs la Budapesta) a devenit limpede necesitatea dotării acestora cu mașini moderne în lupta lor împotriva focului. Prima pompă motorică, marca „Union“, pe 4 roți cu tracțiune animală, împreună cu o scară mecanică de 18 m, au fost achiziționate în 1917 cu concursul primarului Ioan Băltescu. După Primul Război Mondial, parcul auto a fost modernizat în mandatul primarului Harambașa: două autocisterne (1928 -1929) cu câte 3000 l fiecare, concomitent utilizate la stropirea ulițelor, o motopompă cu ataș cu 6 cilindri trasă de autocarul marca Loffly”, vehicol ce asigura deplasarea a 12 oameni spre locul incendiului.

         La jubileul sărbatorit în 1933, „Reuniunea pompierilor voluntari și de salvare din Lugoj“, care număra circa 180 de membri, din care 14 profesioniști, a fost elogiată pentru activitatea depusă în slujba orașului de-a lungul a 60 de ani de existență; datorită acestei asociații, vieți omenești au fost salvate împreună cu bunuri de valoare. Situațiile de urgență au fost numeroase, uneori cu un grad ridicat de dificultate. De la incendiile sporadice, de mici dimensiuni, izbucnite din cauza coșurilor de fum, pompierii s-au confruntat cu văpăi care au mistuit stabilimente industriale (Fabrica de spirt – 1881, Fabrica de mături Rudolf D’Ellia – oct.1913, Fabrica de cărămizi Muschong din Str. Timișorii – iul.1912, Moara Șpănească – 1929), imobile reprezentative (Hotel Dacia – 13 aug. 1931) și zone întinse din oraș (cartierul Cetatea Veche).

 

Clic pentru a adăuga un comentariu

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Mai multe în Cultură

Semenic FestRock continuă şi în acest weekend. „Trenul Pierdut” se poate prinde în Poiana Lupului

Banatenii21 iulie 2017

VIDEO Jurnalistul britanic care a realizat documentarul Wild Carpathia, apel pentru salvarea Băilor Herculane: “Guvernul nu face nimic!”

Banatenii19 iulie 2017

A murit actorul care a primit “Oscar”, pentru rolul în care l-a interpretat pe bănăţeanul Bela Lugosi

Banatenii17 iulie 2017

Trupa CARGO urcă în premiera pe scena de La Capiţe, din Timişoara

Banatenii15 iulie 2017

Trupa „Timpuri Noi” deschide SemenicFest Rock de la Gărâna

Daniel Groza15 iulie 2017

Caransebeş, oraşul românesc cu cele mai multe sculpturi monumentale din Europa, realizate de artişti din întreaga lume

Banatenii10 iulie 2017

Amintiri dureroase! Cum au suportat copiii bănăţenilor deportarea în Bărăgan

Banatenii3 iulie 2017

Final de stagiune la Teatrul Naţional Timişoara, cu Rambuku de Jon Fosse

Daniel Groza3 iulie 2017

Baroque||Urban, ediția a II-a, aduce la Timișoara uimitoarele sculpturi ale artistului Virgilius Moldovan

Banatenii28 iunie 2017

Timișoara se pregătește pentru cinci zile de spectacol, cu ansambluri folclorice din 12 țări

Banatenii27 iunie 2017

Reșița este în sărbătoare la sfârșitul săptămânii. Carla’s Dreams și Proconsul, capetele de afiș pentru cele cinci zile de spectacole

Banatenii26 iunie 2017

Ruga mare intr-un sat din Banat in weekend

Banatenii22 iunie 2017