Cultură

Lugoj – orașul bicicliștilor încă de la 1900

Lugoj – orașul bicicliștilor încă de la 1900

Autoliv

     Fie că trăim în oraș sau locuim în mediul rural, prezența bicicletei – un mijloc de locomoție rămas inedit prin simplitatea lui care utilizează propulsia musculară exercitată de corpul uman – în cotidianul nostru, ne întărește sentimentul de autonomie mai mult ca oricare alt vehicul folosit de om. Bicicleta, asemenea altor invenții plămădite în decursul turbulentului secol XIX, a facut pași marunți spre a atinge perfecțiunea, suferind, gradual, o serie de îmbunătățiri de natură tehnică, care, în final, i-au asigurat o popularitate nemaîntâlnită în societate.

      La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului XIX în rândul aristocrației din Europa Occidentală se încetățenise moda „velociferului“ – un vehicul cu forma unui cal de lemn pe două roți, prevăzut cu o șa, pe care mânuitorul, denumit velociped, se deplasa utilizând forța picioarelor. Bizarul aparat cunoaște o primă îmbunătățire în 1817, când baronul Drais von Sauerbron introduce direcția prin articularea roții din față. În Anglia, drezinele – poreclite „Hobbyhorse“ au fost fabricate din fier. Drumul spre succes al velocipedului este marcat de introducerea în 1855 a pedalelor la prima roată de către francezul Pierre Michaux, urmând apoi inovații remarcabile ca: rulmentul pentru ax care va reduce frecarea și bandajul de cauciuc pentru jantele din fontă (1869), reducerea greutății prin manufacturarea în 1876 a roților cu spițe și jante din tablă de oțel.

     Înnoirile semnalate au contribuit la acceptarea velocipedului de reprezentanții clasei burgheze care îl vor folosi pentru a scăpa de monotonia orașului prin escapade în mediul rural, adevărate vilegiaturi romantice. La începutul anilor ’70 ai secolului al XIX-lea, apare bicicleta înaltă (Hochrad, Velò) pe principiul că dimensiunea roții ușurează parcurgerea unei distanței mai mari cu aceeași forță. Iubitorii sportului cu bicicleta se vor constitui în cluburi, punând bazele ciclismului prin întrecerile sportive organizate tot mai des. Bicicleta modernă, în forma clasică, se conturează la sfârșitul secolului al XIX-lea, când înălțimea roților devine egală prin introducerea transmisie cu lanț (1884) și a pneului patentat de medicul veterinar J.B. Dunlop în 1888.

      Noul sport, asociat în mediul burghez cu turismul, se va dezvolta vertiginos în deceniul nouă al secolului XIX în Ungaria când apar asociații de profil în mai toate orașele țării. Acestea vor adera la Federația Maghiară de Ciclism (1894). Tonul îl dă “Budapesti Kerékpáros Egyesületet”– “Asociația de Ciclism din Budapesta”, cel mai timpuriu club maghiar înființat în 1882, urmat în Banat de Clubul Velocitas din Timișoara (1887).

      Un grup de sportivi pe velocipede condus de Ludwig Vermes, președintele Clubului din Budapesta, aflat într-un tur în Ungaria de Sud, i-a impresionat atât de tare pe lugojeni la trecerea lor prin oraș, încât la scurt timp (sept.1885) aceștia au înființat un „Club Atletic“ cu o secție de ciclism. În pofida startului promițător, abia în 29 iulie 1896 burgerii din Lugoj, adunați în cafeneaua Amigo (sediul Bancpost), au pus bazele Clubului „Villám”-„Fulgerul”: Dr. August Makay (președinte), Ernst Mayer (vicepreședinte), Sam. Gründbaum (secretar), L. Deutsch (casier), Armin Perlfasster (comerciant), M. Deutsch (avocat), Anton Zunft (librar), Isidor Podwinetz (comerciant), R. Jucu, Ernst Pazel (comerciant), A. Tukulia (vicenotarul orașului) etc.

     Prin munca neobosită a lui Ladislau Naschitz – tânărul fotograf stabilit în Lugoj, ales comandant al companiei de bicicliști – clubul va organiza concursuri de profil, angrenând întreaga clasă de mijloc din Lugoj în jurul acestui sport prin tururile omagiale date în cinstea unor personalități locale (aniversarea unui deceniu de activitate a prefectului Emerich Jakabffy – 24 oct. 1897) sau excursiile realizate în împrejurimi, la Topolovățu Mare, Băile Herculane etc. Burghezia, sedusă de sportul cu bicicleta, a salutat organizarea de către clubul “Fulgerul” a concursului zonal din 27 aug. 1898. Pentru prima dată lugojenii vor amenaja o pistă specială pentru biciclete cu o lungime de 400 m dotată cu tribune corespunzătoare. Aceasta era situată pe Str. Oloșagului lângă țiglăria Parvy ( vizavi de Unitatea B a Fabricii de Textile).

       Procurarea unei biciclete a fost condiționată de prețul ridicat de producție al acestui vehicul. În 1896, când ziarele din Lugoj salutau frecvența cu care doamnele din înalta societate cutreierau străzile orașului pe bicicletă, un asemenea vehicul costa între 100 fl. (modelul vienez) și 250 fl. (modelele Naumann din Germania). Menționăm ca medicul orașului avea un salariu de 500 fl., iar grădinarul de 120 fl., o halbă de bere în Berăria din Piața Isabella ( Piața Drăgan) costând 13 kr. (1 fl.= 60 kr.). Bicicletele au fost comercializate pe plan local, alături de mașinile de cusut și produsele electrotehnice, de către comercianții: Isidor Deutsch & Sohn, I. Podwinetz (vizavi de Poliție), M. Sternlicht (Banca Poporul), I. Csorba ( palatul Reformat), E. Lausch (P-ța Regina Maria) etc.

       Faima Lugojului de mai târziu – cea de oraș al bicicletelor – este îndreptățită daca ținem cont de tradiția localității care în 1898 număra 300 de bicicliști. Pentru a face puțină ordine în traficul urban, primăria introduce în 1912 regulamentul pentru biciclete, permisul și înmatricularea. Anul următor (1913) se constată deja 46 de contravenții pentru nerespectarea regulilor impuse. Treptat, bicicleta pătrunde în rândul maselor, devenind principalul mijloc de transport al muncitorimii, ușurând drumul până la fabrică. Observăm acest fenomen în interbelic (1928), când Lugojul (oraș cu cca. 24.000 locuitori și 9 întrepinderi mari) va număra 1042 de bicicliști înregistrați la poliție.

Clic pentru a adăuga un comentariu

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Mai multe în Cultură

VIDEO Jurnalistul britanic care a realizat documentarul Wild Carpathia, apel pentru salvarea Băilor Herculane: “Guvernul nu face nimic!”

Banatenii19 iulie 2017

A murit actorul care a primit “Oscar”, pentru rolul în care l-a interpretat pe bănăţeanul Bela Lugosi

Banatenii17 iulie 2017

Trupa CARGO urcă în premiera pe scena de La Capiţe, din Timişoara

Banatenii15 iulie 2017

Trupa „Timpuri Noi” deschide SemenicFest Rock de la Gărâna

Daniel Groza15 iulie 2017

Caransebeş, oraşul românesc cu cele mai multe sculpturi monumentale din Europa, realizate de artişti din întreaga lume

Banatenii10 iulie 2017

Amintiri dureroase! Cum au suportat copiii bănăţenilor deportarea în Bărăgan

Banatenii3 iulie 2017

Final de stagiune la Teatrul Naţional Timişoara, cu Rambuku de Jon Fosse

Daniel Groza3 iulie 2017

Baroque||Urban, ediția a II-a, aduce la Timișoara uimitoarele sculpturi ale artistului Virgilius Moldovan

Banatenii28 iunie 2017

Timișoara se pregătește pentru cinci zile de spectacol, cu ansambluri folclorice din 12 țări

Banatenii27 iunie 2017

Reșița este în sărbătoare la sfârșitul săptămânii. Carla’s Dreams și Proconsul, capetele de afiș pentru cele cinci zile de spectacole

Banatenii26 iunie 2017

Ruga mare intr-un sat din Banat in weekend

Banatenii22 iunie 2017

Unic în România! Spectacol de operă și operetă într-o carieră de piatră din Caraș-Severin

Banatenii21 iunie 2017