Inchiriere spatii Lugoj

Social

DOCUMENTAR – Orologiile publice măsoară timpul Lugojului de mai bine de 200 de ani

DOCUMENTAR – Orologiile publice măsoară timpul Lugojului de mai bine de 200 de ani

Autoliv

Militând pentru o istorie a cotidianului, îndispensabilă în demersul recuperării trecutului orașului nostru, am considerat util să punctăm un aspect mai puțin cunoscut: felul în care lugojenii au perceput timpul de-a lungul ultimelor trei secole în spațiul public. Actanții acestei dimensiuni temporale sunt orologiile orașului, după care s-au orientat locuitorii ani de-a rândul, marcând fără deosebire evenimente memorabile din societatea locală sau crâmpeie de viață cotidiană.

Primul ceas public al Lugojului – 1778

Este cunoscut faptul că primele ceasuri mecanice au apărut în vestul continentului european în secolul al XIII-lea, fiind instalate îndeosebi în turnurile catedralelor. Ulterior, prin dezvoltarea orașelor în Evul Mediu, le regăsim în edificii publice: turnuri de apărare sau primării. După eliberarea Banatului de sub dominația turcească (1718), asistăm la un import de modernitate, posibil prin încorporarea regiunii în Imperiul Habsburgic. Ascensiunea economică a Lugojului este evidentă în a doua jumătate a secolului al XVII, când se construiește – cu ajutorul donațiilor credincioșilor români și a obercneazului Gavril Gurean – impozanta biserică cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” ( 1759-1766), edificiu ortodox în stil baroc, care echivala prin grandoarea sa, la vremea respectivă, cu domul catolic din Timișoara. Monumentul, de o mare valoare arhitecturală, este dovada incontestabilă a tendințelor urbane a locuitorilor din Lugoj. În premieră, primăria achiziționează un orologiu în valoare de 1000 fl., banii rezultând din donația lui Gavril Gurean. Montat în data 20 august 1778, orologiul, începând cu ziua de 4 septembrie, anunța și sferturile de oră. După incendiul catastrofal din 1842, ceasul este refăcut, suma de 517 fl. fiind adunată de epitropul C. Udria. Actualul mecanism al orologiului, care deservește ambele turnuri, datează din 1897 și a fost manufacturat la München.

Reconstrucția bisericii romano-catolice, demarată după ultimul război austro-turc (1787-1792), s-a încheiat abia în prima jumătate a secolul al XIX-lea, turnul acesteia fiind ridicat în 1814. Cu suma de 800 fl. a fost cumpărat un orologiu, montat de ceasornicarul Josef Sprindler din Dognecea. Pentru prima dată a anunțat ceasul, prin bătaie, în ziua de 28 mai 1829, ora 12. Cel de-al treilea ceas al Lugojului a fost instalat în turnul catedralei greco-catolice în 1890, el devenind un reper în special pentru negustorii și meseriașii care frecventau piața din jurul bisericii. Importanța orologiilor în geografia urbană depășește dimensiunea religioasă (acestea marcau, prin bătaia clopotelor, sărbătorile sau începutul liturghiei) în ambianța industrializării, fenomen care cuprinse Lugojul la sfârșitul secolului al XIX-lea. Progresul economic impune o percepție nouă asupra timpului, mai coerentă, axată pe exploatarea justă a acestuia. Scurtarea distanțelor a fost posibilă prin constituirea unei rețele feroviare central-europene, la care Lugojul a fost conectat în 1876 odată cu inaugurarea liniei Timișoara-Caransebeș. La începutul secolului XX, gara din Lugoj a fost înzestrată cu un ceas masiv, rotund, cu cadran voluminos, aflat pe o consolă de fontă în partea dinspre linii a edificiului. Cu ocazia renovării gării din Lugoj în anii ’70, ce a constituit mai mult o mutilare a aspectului acesteia, ceasul a fost dus la “Muzeul Căilor Ferate Române” din București, unde se află și astăzi. Primăria, deși a depus eforturi pentru întreținerea ceasurilor existente, nu s-a implicat în sporirea numărului acestora. Îi datorăm arhitectului Oliver Podhradszky ceasul din capătul Str. Timișoarei, proiectat în corpul central al abatorului construit între 1911-1912. În bugetul primăriei, s-a alocat constant o sumă anuală pentru reparații și pentru salariul celui care trăgea ceasurile (remunerația anuală în 1813 a fost de 60 fl, ajungând în 1850 la 80 fl).

“Orologiile lui Herzl”

Povestea “ceasului electric”, cel care avea să devină un landmark local, începe în anul 1923. Ceasornicarul Geza Herzl l-a convins pe Ioan Harambașa, primarul de atunci, să îi închirieze căsuța de la capătul podului – din partea românească – pentru a-și deschide atelierul cu prăvălie. În schimb, Herzl a construit pe cheltuiala sa două ceasuri electrice în anul 1924, îngrijindu-se de ele până la expirarea contractului în 1927 (din acest an s-a ocupat de mentenanță firma “J.Sebestyak si fiul”). Abil, Herzl s-a diferențiat de colegii lui ceasornicari, care aveau magazine pe aceeași stradă ( Neumann E., Rückert G. Cseri J., Blum etc.), prin reclama cu numele său aflată pe postamentul ceasului. Primul ceas electric, amplasat în fața sticlăriei Szameth (actuala galerie “Pro Arte”), s-a dovedit de mare ajutor, atât lugojenilor care se plimbau după-amiaza pe “Corso”, cât și birjarilor care aveau acolo stand. Al doilea ceas, înstalat la intersecția Str. Făgetului cu Primar Rădulescu (Str. Ștefan cel Mare), a funcționat până la sfârșitul anilor ’40. Din neglijența primăriei, ceasul mereu stricat a căzut în dizgrațiile locuitorilor care au cerut înlocuirea lui cu o lampă electrică stradală. Ambele orologii, de format modern, în carcasă de metal, sprijinite pe un postament cu suport metalic, funcționau în sistem automat, indicând ora, minutele și secundele. Cele patru cadrane – inițial rotunde, astăzi de formă pătrată – erau luminate pe timp de noapte. În anii ’30 a fost instalat un ceas pe frontonul primăriei ( actuala clădire a poliției), care, din păcate, a avut o existență efemeră.

Din ceasul interbelic (original) a supraviețuit doar cutia de tablă și suportul, mecanismul propriu-zis datează de la sfârșitul anilor ’80, fiind realizat de “C.F.R. S.I.A.C.T. Brașov”. O întâmplare negativă ce umbrește recenta restaurare a bisericii “Adormirea Maicii Domnului”, relatată de meșterul ceasornicar clujean, Jakabhazi Alexandru, cel care a pus în funcțiune ceasul (2013) și confirmată de reprezentanții bisericii ortodoxe, s-a petrecut în momentul montării noilor clopote electrice: firma germană (între timp a dat faliment) considerând necesară tăierea cablurilor de oțel care susțineau greutățile orologiului.Protopopiatul Ortodox din Lugoj s-a angajat să instaleze un mecanism electric pentru ceas îndată ce va avea fondurile necesare.

În așteptarea remedierii situație, remarcabilul edificiu, care a împărțit timpul lugojenilor aproape trei secole, pare astăzi stingher și incomplet în peisajul citadin pe care altădată îl anima cu bătăile dictate de orologiul său.

Vezi comentarii (1)

1 Comment

  1. buligan martin

    14 martie 2016 at 12:24

    Foarte frumos Oliver !!!
    Este istoria Lugojului nostru ! Pozele arata f. bine , dar uita-te si la actuala situatie a centrului istoric (vechiul CORSO) si la aspectul general al orasului(cladiri darapanate, trotuare sparte sosele gaurite ,asfaltete proaspat dar deja distruse -calitate jalnica ,jalnica in tot ce sa facut…),,jale si foame…. Bravo primarule! Ne duci pe toti inainte !….Spre ce ???? in 8 ani Ti-ai lasat amprenta !Ai transformat Lugojul …intr-un oras SARAC SI SCUMP ! vezi impozitele !

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Social

Mai multe în Social

“Tax & Finance Forum” Timișoara: Experții români analizează impactul ultimelor modificări fiscale asupra mediului de business

Banatenii22 noiembrie 2017

S-a deschis “Gradent”, centru stomatologic modern cu tarife pentru toți

Banatenii22 noiembrie 2017

Salonul Industriei Ușoare, cea mai mare expoziție de vestimentație și accesorii din vestul țării

Banatenii15 noiembrie 2017

Care va fi prețul porcilor de Craciun în județul Timiș

Banatenii14 noiembrie 2017

Casa de Pensii Timiș distribuie bilete de tratament pentru pensionari. Vezi în ce stațiuni!

Banatenii14 noiembrie 2017

Lista securiștilor care au ridicat arme și au tras în timișoreni în decembrie 1989

Banatenii9 noiembrie 2017

Românii din străinătate, luați în vizor de ANAF. Pot să primească amenzi

Banatenii7 noiembrie 2017

“Ajungeam să fac 24-26 de milioane pe zi. O partidă de sex era cam două milioane”

Daniel Groza7 noiembrie 2017

Peste 1.8 milioane de români își caută un loc de muncă în magazine și depozite

Banatenii26 octombrie 2017

Imigranţi, angajaţi ilegal la fast food-uri din Timişoara

Banatenii26 octombrie 2017

Cum poți deveni unul dintre cei 300 de viitori pompieri salvatori! ISU Caraș-Severin așteaptă candidați

Banatenii25 octombrie 2017

Şoarecii nasc şi ei la Maternitatea „Odobescu” din Timişoara

Banatenii25 octombrie 2017