Social

DOCUMENTAR Lugojenii s-au bucurat de beneficiile electrificării din anul 1900!

DOCUMENTAR Lugojenii s-au bucurat de beneficiile electrificării din anul 1900!

Autoliv

În ultimul deceniu al secolului al XIX-lea lugojenii au cochetat deja cu ideea introducerii curentului electric în oraș pentru a înlocui lămpile cu petrol – inestetice, costisitoare și poluante –utilizate pentru iluminatul stradal. Partizanii principiilor urbanistice moderne, receptate din Europa Occidentală, respectabilii burgeri din administrația locală, în frunte cu primarul Árpád Marsovszky au încercat din răsputeri să îmbunătățească confortul citadin, militând pentru utilizarea energiei electrice, la început, pentru iluminat (rețeaua publică și consumatorii casnici ), ulterior  devenită indispensabilă pentru industria locală. Având ca model Timișoara, primul oraș  din Europa cu străzi iluminate electric (1884), ziarul Südungarn (nr.79 din 1893) accentua eficacitatea luminii electrice în spațiu public și necesitatea implementării acestei rețele în Lugoj, unde primăria cheltuia pentru întreținerea celor 170 de lămpi cu petrol existente în 1893 (care aveau un timp de ardere în medie de 428 de ore) aproape 5000 florini pe an. Modernizarea este exprimată într-un ton imperativ: “Un oraş fără asfalt şi lumină nu este oraş” – Südungarn, 23 iulie 1893.

Primăria începe în luna septembrie 1893 să negocieze cu mai multe firme de electricitate. Costurile enorme au dus la amânarea proiectului. Chestiunea este pusă din nou pe tapet în dezbaterile consiliului orășenesc din 1899. Este acceptată oferta „Societății pentru industrie electrotehnică din Viena“, cunoscută în anii ’20 sub numele de Societatea „Elin“. În urma contractului încheiat, primăria, care vinde terenul din fața Cazarmei Artileriei, de pe malul Timișului, pentru edificarea centralei, primește concesiunea iluminatului public pe 25 de ani, având dreptul să cumpere după acest timp stabilimentul. Lucrările de construcție încep în luna iulie 1899 și sunt realizate de „Frații Junker”. Centrala electrică propriu-zisă (termocentrală) cu instalațiile specifice (două mașini cu aburi de 160 HP – cai putere / oră – care acționau dinamul prin funii de cânepă; cazanele celor două erau alimentate cu lemn, fumul fiind evacuat printr-un coș înalt de 32 m) a fost amenajată de firma vieneză „Commandit-Gesellschaft für elektrische Anlagen“ sub supravegherea directorului ei, inginerul Albert Jordán  (Wien I, Neuer Markte, nr. 12).

Inaugurată la începutul anului 1900, uzina electrică a fost compusă din  sala maşinilor, sala cazanelor, încăperea acumulatorilor și odăile pentru birouri. Ea a funcționat fără întreruperi  până la Primul Război Mondial. Gândită la anumiți parametri, specifici fazei timpurii, când a deservit doar consumatorii casnici și rețeaua stradală, centrala, odată cu creșterea abonaților, inclusiv a celor industriali, a necesitat lucrări de modernizare și înzestrare cu mașini mai performante. În 1907 sala mare a fost extinsă cu 8 m. fiind instalată o mașina cu aburi de 135 HP cu un dinam de 80 kw, respectiv un motor Diesel de 300 HP cu un dinam de 200 kw (cu baterie de acumulator de 1460 amperi).

Cu puțin timp înainte de izbucnirea celui de – Al Doilea Război Mondial s-a făcut trecerea de la curentul continuu la cel alternativ prin montarea unor grupuri electrice cu motoare Diesel. Bătrânele mașini cu aburi au fost înlăturate. Începând cu anul 1900, au apărut pe străzile Lugojului primele lămpi: suporturi de fier cu becurile incandescente a căror acoperitoare de tablă aveau forma unor clopote. Numărul acestora  a crescut de la an la an. În raportul primarului pentru anul 1911 se menționează sporirea numărului cu încă 111 bucăți, ajungând la un total de 463 de felinare electrice. În 1925 au fost 559 de becuri. Anul următor (1926) au fost introduse pe străzile principale lămpi mari de 300, 500 și 1000 Wt, iluminatul prelungindu-se pe toată durata nopții (anterior erau aprinse doar până la ora 12 seara!). Cu regret am constatat că la mijlocul anilor 2000 a fost înlăturat din mijlocul  Pieței J. C. Drăgan cel mai vechi stâlp electric din Lugoj. În urma unei vijelii, bătrânul din fontă (încheiat cu o spirală, de care atârna lampa electrică), care străjuia din anii ’20 piața s-a răsturnat, moment prielnic pentru trimiterea lui la topit!

 

Clic pentru a adăuga un comentariu

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe în Social

Salbăticia naturii surprinsă în toată splendoarea. Video viral realizat în Munții Banatului

Banatenii22 iunie 2017

Un oraș din Banat rămâne o zi fără apă la robinete

Banatenii21 iunie 2017

VIDEO Jurnalista din Timișoara care realizează superbele reportaje „Izolați în România”: „Înțelepciunea lor vine de undeva de sus”

Daniel Dancea21 iunie 2017

Ciobanii din Caraș, în război cu braconierii. Le-au otrăvit câinii ca să poată împușca animalele sălbatice

Banatenii21 iunie 2017

Un român a inventat casa care se construiește în șase zile, cu mai puțini bani decât una normală

Banatenii21 iunie 2017

VIDEO Turiștii care vizitează morile din Banat unice în Europa, așteptați cu „scoverzi”, „plășinți”, „coleășă”, „trașită”, „ches” și „păntofi”

Banatenii20 iunie 2017

Aproape 100 de cazuri noi de rujeolă au fost confirmate, în ultima săptămână, în Timiș

Banatenii19 iunie 2017

Mașină în flăcări pe un drum din Caraș-Severin. Autoturismul a luat foc după ce a fost implicat într-un accident

Banatenii19 iunie 2017

Gugulanii se plâng că sunt hăituiţi de polițiști şi nu sunt lăsaţi să-şi mai vândă țuica la “drumu mare”

Banatenii19 iunie 2017

Un nou ștrand termal din Timiș atrage mii de turiști

Banatenii14 iunie 2017

De ce nu au început lucrările la magazinul Dedeman din Lugoj

Banatenii13 iunie 2017

Un băieţel de trei ani, din Banat, suferă de o boală ciudată care nu-l lasă să se dezvolte. Părinţii nu mai au bani să-i asigure tratamentul

Banatenii13 iunie 2017