Social

DOCUMENTAR – Bisericuţa Grofului din Dealul Viilor, 200 de ani sub protecția Sf. Donat

DOCUMENTAR – Bisericuţa Grofului din Dealul Viilor, 200 de ani sub protecția Sf. Donat

Autoliv

Reușita experimentului bănățean, întreprins de reprezentanții Casei de Habsburg  după 1718 – devenit, mai târziu, un model cultural de succes – a depins într-o proporție covârșitoare de politica colonizărilor. Coabitarea noilor veniți cu autohtonii (majoritari fiind românii), a favorizat, pe lângă închegarea unor relații social-economice solide, asimilarea, de ambele părți, a unor elemente culturale specifice.

Interferențele spirituale sunt sesizabile începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Ca urmare a înmulțirii edificiilor de cult și a monumentelor aparținând ritului latin, sunt propulsați o serie de sfinți occidentali, atipici spațiului ortodox. În zonele viticole ale Banatului, coloniștii catolici inițiază venerarea Sf.Urban pe 25 mai (episcop francez din Langres care a trăit între 327-390; este considerat protectorul viticultorilor) și Sf. Donat (din Muenstereifel) ocrotitorul împotriva fulgerelor. Cultul Sf.Donat (soldat roman martir din sec. II, despre care se spune că s-a rugat în timpul bătăliei cu germanii de la nord de Dunăre, în 173, salvând momentul prin furtuna cu tunetele care s-a ivit din senin) s-a dezvoltat în spațiu german în sec al XVIII-lea prin minunea săvârșită asupra unui preot din Euskirchen ((30 iun.1652), care a scăpat cu viață după ce a fost lovit de tunet. În Regatul Ungariei a fost venerat pe data de 7 august.

Capela nobiliară a familiei Hübner – Soro

Cu toate că la începutul secolului al XVIII-lea, în Banatul Imperial nu a fost recunoscută nobilimea autohtonă (exilată in Transilvania în timpul ocupației otomane), momentul este prielnic pentru asceniunea socială a unor înalți funcționari civili. O evoluție suprinzătoare a avut-o David Hübner (1693-1760), consilier montanistic, înnobilat, deținător al unei averii considerabile, coproprietar al minelor de cupru din Dognecea, terenuri și case în Timișoara și Lugoj etc.

Din cauza numărului infim al nobililor prezenți în Banat la aceea vreme, căsătoriile bune reprezentau un avantaj prin care capitalul familiei era sporit. Din cei 5 copii ai lui Hübner, două fete se mărită ( Anastasia Lucia și Anna Josephina)  cu fiii comandantului cetății Timișoara, aragonezul Johann Sebastian, conte de Soro (1688-1761). Cu doi ani înainte de moarte, în 1758, Davd Hübner și soția Anastasia,  ridică pe terenul din Dealul Viilor, în partea dreaptă a vechiului drum al Făgetului o capelă cu hramul Sf.Donat. Șantierul demarat în 9 iul. 1758 sub conducerea  părintelui minorit A. Obermüller a fost finalizat cu slujba de sfințire din 18 sept. 1758. Episcopul romano-catolic de Cenad și-a dat acordul pentru înălțarea acestui edificiu de cult, în care se putea ține zilnic slujbă, cu condiția ca liturghiile cântate cu prezența corului să fie făcute doar în zilele de sărbătoare, cu prilejul procesiunilor de la vie.

Anastasia (văduva Hübner) a depus 300 de guldeni în 1763 la o bancă din Viena, dobânda anuală de 5% fiind destinată capelei. Fiica ei, Josephina, se va căsători în iun. 1760 (la câteva luni după decesul tatălui) cu contele Johann Francisc Soro (1730 -1809). Militar decorat, infirm, Soro va urca urca în ierarhia militară, ajungând  comandant general al Banatului (1788) și feldmareșal în 1805.

Josephina se va ocupa de afacerile familiei (via, hanurile de la Lugoj și Făget) îngrijindu-se de celebrul conac al familiei din centrul Lugojului German prevăzut cu un vast parc englezesc și o fazanerie (situat aproximativ pe locul fostului magazin Cadouri – Cafe Blum și până la gară). Clădirea inițială a capelei din Dealul Viilor a avut pe fațadă stema generalului Soro. Acestuia i-au fost recunoscute  (20 nov. 1791) însemnele nobiliare obținute de tatăl său (Juan, orginar din Aragon nu Sicilia, cum afirmă unii autori confuzi!) în deceniul III al sec. XVIII, urmând ca în anul 1801 să fie pus în proprietatea domeniului Satu Mic. Ca o curiozitate, agila Contesă Josephina, care se semna „născută  Hübner“, a folosit un sigiliu în care se regăsesc reunite cele două steme: ale soțului Soro și a tatălui – Hübner.

După decesul Josephinei (1741-1818), proprietățile de la Lugoj sunt treptat înstrăinate de urmașii din familia Trautenberg. Parcul este parcelat, iar în 1827 capela intră în grija Primăriei Lugojului, care o restaurează. Cu ocazia jubileului de un veac de existență a bisericuței, serbat în 6 sept.1858, au defilat în cadrul procesiunii breslele Lugojului cu steagurile lor. Capela a avut o istorie zbuciumată, de-a lungul anilor, ea fiind expusă intemperiilor și jafurilor sporadice. Incendiul provocat de o mână criminală în 1870 afectează puternic clădirea. Refăcută anul viitor (1871) pe cheltuiala lui J. Höcher, capela arde din nou în 1877.

Lăsată în paragină, capela Sf. Donat este reconstruită, după două decenii, între 1894-1896, inițiativa aparținând consiliului parohial romano-catolic din Lugoj. Istoricul Heinrich Lay, care a dedicat un amplu material capelei, “Die Donatus-Kapelle, ein verschwundenes Symbol von Lugosch  [Capela Donat, un simbol dispărut al Lugojului], în numărul 4 din 1997 a revistei Lugoscher Heimatblatt, redă minuțios eforturile întregii comunități lugojene de-a ridica o noua bisericuță.

Banii au venit în mare parte din subscribții; au donat după puteri cetățeni de etnii diferite, numeroase instituții bancare și chiar comunități religioase cum ar fi biserica ortodoxă din Lugoj sau Reuniunea femeilor izraelite. Capela cu un  turn, în stil neogotic, cu dimensiunile 12 m. lungime și 5 m. lățime, a fost construită dupa proiectul meșterului constructor Theodor Lung. Lucrările începute în mart. 1894 ( îngreunate de o furtună care a distrus acoperișul) au durat până în vara anului 1896 când s-a realizat sfințirea de călugărul minorit Maximilian Pataki. Tâmplăria (mobilierul și ferestrele) au fost realizate de meșterul Constantin Jucu. Icoana de hram din altar îl înfățișa pe Sf. Donat, îmbrăcat în armură romană, cu sabie în mână, iar în fundal  se găseau pictate numeroase stele și tunete – accentuarea atributului sfântului protector Donat.

Procesiunile organizate începând cu a doua jumătate a secolul al XVIII-lea, izvorâte din necesitate firească a credincioșilor romano-catolici de a-și exprima venerația pentru  sfinții protectori ai viilor și față de gloria lui Dumnezeu, au devenit momente de comuniune pentru locuitorii Lugojului de confesiuni diferite, care, după slujba religioasă, se întindeau la iarbă verde, petrecând până seara cu voie bună. După relatările istoricului H. Lay, soarta Bisericuței Grofului a fost pecetluită după instaurarea comunismului (1948). Ultima procesiune a avut loc în 11 iul.1943, dată după care biserica s-a ruinat treptat, fiind dezmembrată în anii ’80 până la temelii de localnici.

 

Clic pentru a adăuga un comentariu

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe în Social

De 12 zile, pompierii din Caraş-Severin se luptă cu incendiilor de vegetaţie. ISU face apel la populaţie!

Banatenii21 iulie 2017

Cum să vă găsiţi legal un loc de muncă în străinătate şi ce trebuie să ştiţi ca să nu fiţi înşelaţi

Banatenii21 iulie 2017

VIDEO Un tânăr, aflat la Cazanele Dunării, a prins o vipera cu mâna şi a fost muşcat. E încă în pat, la două săptămâni de la păţanie

Banatenii19 iulie 2017

Doi copii de ispravă! Şi-au petrecut o săptămână din vacanţă muncind ca voluntari la adăpostul de animale

Banatenii19 iulie 2017

ROMANIA INCOMPETENTA – Trenul Timişoara-Bucureşti a pierdut vagoanele pe drum. 100 de persoane au rămas izolate, în câmp

Banatenii18 iulie 2017

Fiscul din Timişoara a lăsat doi copii cu autism fără bani de tratamente. A virat sumele care li se cuveneau în contul altei asociaţii

Banatenii14 iulie 2017

Tânăr, cu master în Economie, zilnic pe câmp, la volanul tractorului: “Nu mi-e ruşine cu ceea ce fac, e o pasiune frumoasă”

Banatenii14 iulie 2017

Romania incompetentă! “Mama a dispărut de două săptămâni din spitalul de la Jebel. Mi-au spus că ei nu au ce face, că mai au şi alţi bolnavi de îngrijit”

Banatenii14 iulie 2017

Ecologiştii atrag atenţia că pădurile UNESCO din Banat sunt încă sub securea Romsilva

Banatenii14 iulie 2017

Primăria Caransebeş, o organizaţie creştină şi o multinaţională au construit case pentru 10 familii

Banatenii13 iulie 2017

Galerie FOTO – În Banat se construiesc trenuri şi tramvaie de lux, dar românii circulă tot în condiţii mizerabile

Banatenii12 iulie 2017

Şase tineri au fost opriţi de poliţişti doar cu ajutorul focurilor de armă. Încercau să scape după ce au fost prinşi în flagrant la un furt

Daniel Groza12 iulie 2017