Cultură

Cum au apărut țiganii la Lugoj! Creau aceleași probleme ca în prezent: scandaluri, înșelăciuni, furturi…

Cum au apărut țiganii la Lugoj! Creau aceleași probleme ca în prezent: scandaluri, înșelăciuni, furturi…

Autoliv

La periferia societǎţii interbelice românești, în categoria marginalilor extremi, se afla minoritatea etnicǎ reprezentatǎ de ţigani, astăzi denumiți oficial rromi. Prezența acestora în Lugoj este documentată la sfârșitul secolului al XIX-lea de Recensământul Special al Țiganilor organizat de autoritățile dualiste în 1893; din cele 105 persoane aflate în perimetrul orașului doar 74 (42 bǎrbaţi şi 32 femei) s-au stabilit definitiv. Din cauza caracterului nomad și a prejudecăților (unele întemeiate), țiganii au fost greu acceptați de municipalitate care adesea îi izgonea din oraș. Unirea din 1918 a deschis granițele Vechiului Regat, libertatea de circulație a personelor și legislația permisivă contribuind la așezarea țiganilor în zonele periferice ale Lugojului : în dreapta Str. Făgetului – lângǎ locul târgului de vite – pe Str. Aurel Vlaicu ; între Străzile Oloşagului şi Caransebeşului, unde se ţineau târgurile de ţarǎ. Pe harta Lugojului editată în 1923 de tipograful N. Jugănarul apare menționat pentru prima dată, în partea dreaptă a Str. Caransebeșului (zona cartierului de blocuri Stadion III), cartierul Ţigǎnie. La începutul anilor ’30 avem deja o comunitate bine închegată care însuma 264 de persoane. Numărul ridicat al infracțiunilor comise de țigani stârnesc reacții vehemente în rândul societății lugojene, adesea consemnate în presa locală. Personajele negative, în ciuda abilitǎţilor de a înşela legea, sunt capturate de organele de poliţie care vegheazǎ la ordinea publicǎ. Acelaşi clişeu jurnalistic se regǎseşte şi în relatarea capturǎrii periculosului pungaş de buzunar Ganţǎ în 1924 şi a bandei sale care se ascundea în Țigǎnie: „Dl. Comisar Murariu, primind delegaţie de a-l aresta, a plecat la faţa locului acompaniat fiind de alt comandant de sergenţi dl.Anghel şi încă 8 sergenţi. Ajungând afară din oraş, poliţia a înconjurat fără de veste cartierul ţigănesc. Ganţă, prinzând de veste că vine poliţia a încercat sa fugă, nu i-a reuşit însă din cauza sergenţilor care se postară într-un mod corect. Zilele următoare, multumită muncii neobosite a poliţiei noastre, au mai fost arestaţi încă 5 ţigani, căci operau prin ţârguri, trenuri sub instrucţiunea vătavului Ganţă”(Răsunetul, 24 februarie 1924).

Reacţia publicǎ localǎ la adresa ţiganilor prinde contur în anul 1929, când Rǎsunetul publicǎ o serie de articole exprimând-și fǎţiş opinia faţǎ de aceştia: „Ţiganii, această plagă a societăţii româneşti se află pretutindeni şi prezintă un pericol permanent pentru cetăţeni. Mai ales ţiganii corturari – aceşti vagabonzi cari în viaţa lor nu se ocupă cu alceva decât cu omoruri, jafuri şi înşelătorii. Dar nu cu mult mai buni sunt şi ţiganii stabiliţi prin comune şi oraşe. Aceştia parazitează, neplăcându-le munca cinstă se dedau la cerşetorie şi intrând în curţile oamenilor şterpelesc numai pe ce pot pune mâna. Să fi văzut şi în Lunea morţilor ceata de derbedei- ţigani, femei, tineri, bătrâni, cum năvăleau asupra acelora care împărţeau pomană în cimitirul ortodox din Lugoj”(Răsunetul, 14 aprilie 1929).

Indignarea generalǎ provocatǎ de incidentele numeroase în care au fost implicaţi ţiganii declanșează o luptă mediatică în care s-a implicat şi Rǎsunetul, printr-o “Campanie publicǎ împotriva ţiganilor”. Motivele sunt legate de înmulţirea acestora şi ilegalitaţile sǎvârşite: „În Lugoj s-au tot adunat şi se tot adună ţigani ca şi cioarele pe gunoi”. Mulţi ţigani veniţi din Țara Româneascǎ cer pǎmânt de la primǎrie folosindu-se de acte false. Primǎria Lugojului este acuzatǎ că elibereazǎ cu prea mare uşurintǎ acte de moralitate şi certificate de sǎrăcie.

Problema ţiganilor este una acutǎ. Liniştea comunitǎţii locale este ameninţatǎ prin scandalurile care se succed. Amintim doar bǎtaia generalǎ desfǎşuratǎ în colonie chiar în ajunul Crăciunului din 1931 când douǎ tabere formate din ţiganii locali şi cei veniţi din Iugoslavia şi alte pǎrţi s-au bǎtut cu topoare, cuţite şi ciomege. Între cei implicaţi sunt menţionaţi Ciurariu Ştefan zis Marmǎlade, Ştefan Ciurariu zis Imbre şi Cârpaci Eronim zis Pisaros (Răsunetul, 1 ian. 1932). Oraşul este nǎpǎdit de copii de ţigani trimişi la cerşit. O soluţie sugeratǎ în ziar pentru îndreptarea generaţiilor urmǎtoare şi integrarea ţiganilor este educaţia.

Este oare bine ca puradeii de ţigani să cutreiere tot oraşul cerşind prin piaţǎ şi prin tot Lugojul iar peste câţiva ani sǎ avem cu atâţia pierdevarǎ şi vagabonzi mai mulţi. Sǎ fie siliţi a cerceta şcoala unde se planteazǎ în ei simţul omenesc şi religia care este unica armǎ cu care s-ar putea îndrepta lǎpǎdǎturile acestea ale societǎţii(Răsunetul, 22 sept. 1929).

Aversiunea exagerată față de țigani exprimată în coloanele Răsunetului a fost cauzată  de nesiguranţa unei societăţii confruntate cu efectele crizei economice. Sesizǎm atitudini diferite de percepţie a tiganilor care pendulează între dezgust şi fascinaţie. Prototipul ţiganului vagabond, sǎrac şi itinerant, care atrage atenţia prin modul sǎu de viaţǎ, trǎdând o anumitǎ compasiune din partea societǎţii, este exemplificat în persoana lui, Ştefan Ciurariu zis “Marmǎlade”, de origine din Seciţia: „Cine nu cunoaşte în Lugoj acest ţigan, subţire, cu ochii mici, negri, faţǎ de culoare europeanǎ, chipeş, cu o mutrǎ inteligentǎ, plǎcut pânǎ într-un timp de ţigǎncile din localitate şi jur. El a venit în Lugoj în anul 1928 « fugind de groaza poliţiei din Reşiţa unde a sǎvârşit furturi fiind şi condamnat ». S-a aşezat între ţiganii paşnici ai Lugojului, a fost arestat de sute de ori de poliţie pentru joc de noroc, beţie, scandal, bǎtǎi. În fine, Marţi la 19 ianuarie a.c. Marmǎlade şi-a luat lada în spate şi degetarele obicinuite, cu care joacǎ « Unde-i popa care-i popa » iar rezultatul a fost beţia, scandalul, bǎtând şi pe femeia Zagra Persida. Intervenind, poliţia l’a arestat”(Răsunetul, 31 ian. 1932).

Activitatea infracţionalǎ este surclasatǎ de comportamentul libertin al ţiganilor care nu acceptǎ legile şi devin un pericol pentru statul de drept: „Ţiganul iubeşte cu sălbăticie libertatea. El nu vrea să cunoască hotare, graniţe nici-odată. El nu cinsteşte proprietate privată, el înşală, fură, cu un cuvânt el nu munceşte dar trăieşte” (Răsunetul, 14 iulie 1929). Se distinge un stereotip al discriminǎrii formulat în termeni vagi şi atribuit întregii minoritǎţi sociale. Ziarle s-au rezumat doar la a critica indiferența cu care autoritǎţile privesc fenomenul migraţiei ţiganilor, fǎrǎ sǎ sugereze soluţii fiabile pentru integrarea lor. Comunitatea ţigǎneascǎ a intrat în centrul atenţiei cu prilejul incursiunilor membrilor ei în spaţiul central al oraşului. S-a produs o coliziune în societatea lugojeanǎ care poate fi exprimatǎ prin antonimia termenilor: curat-murdar, vechi-nou, civilizat-nomad. Ţiganii, în timp, au fost acceptaţi de autoritǎţi şi toleraţi de locuitori. În 20 aprilie 1936 s-a ţinut la Lugoj un congres al romilor în grǎdina Trocadero (Acapulco) unde, alǎturi de circa 300 de participanţi, au fost prezenți viceprimarul oraşului dr. Octavian Jucu şi Nicu Gligoraş, preşedintele ”Uniunii Romilor din România”. În ciuda numeroaselor derogări sociale de care au beneficiat țiganii s-au integrat parţial, menţinându-şi spiritul nomad într-o stare latentǎ în perioada comunistǎ.

Clic pentru a adăuga un comentariu

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Mai multe în Cultură

Şcoală de vară în Timiş, pentru studierea Holocaustului. Printre participanţi se află şi doi supravieţuitori

Banatenii24 iulie 2017

Semenic FestRock continuă şi în acest weekend. „Trenul Pierdut” se poate prinde în Poiana Lupului

Banatenii21 iulie 2017

VIDEO Jurnalistul britanic care a realizat documentarul Wild Carpathia, apel pentru salvarea Băilor Herculane: “Guvernul nu face nimic!”

Banatenii19 iulie 2017

A murit actorul care a primit “Oscar”, pentru rolul în care l-a interpretat pe bănăţeanul Bela Lugosi

Banatenii17 iulie 2017

Trupa CARGO urcă în premiera pe scena de La Capiţe, din Timişoara

Banatenii15 iulie 2017

Trupa „Timpuri Noi” deschide SemenicFest Rock de la Gărâna

Daniel Groza15 iulie 2017

Caransebeş, oraşul românesc cu cele mai multe sculpturi monumentale din Europa, realizate de artişti din întreaga lume

Banatenii10 iulie 2017

Amintiri dureroase! Cum au suportat copiii bănăţenilor deportarea în Bărăgan

Banatenii3 iulie 2017

Final de stagiune la Teatrul Naţional Timişoara, cu Rambuku de Jon Fosse

Daniel Groza3 iulie 2017

Baroque||Urban, ediția a II-a, aduce la Timișoara uimitoarele sculpturi ale artistului Virgilius Moldovan

Banatenii28 iunie 2017

Timișoara se pregătește pentru cinci zile de spectacol, cu ansambluri folclorice din 12 țări

Banatenii27 iunie 2017

Reșița este în sărbătoare la sfârșitul săptămânii. Carla’s Dreams și Proconsul, capetele de afiș pentru cele cinci zile de spectacole

Banatenii26 iunie 2017